duminică, 28 aprilie 2013

De Florii,întîmpinindu-i,cu flori,pe cei dragi...

  Astazi,de Florii -Înîmpinarea Domnului,28 aprilie 2013-,gîndesc,ca încă n-am întîmpinat pe nimeni cu nimic.Doar ce-am dat,un pic de bineţe Domnului meu,Hristos,cu-n pic de rugăciune.Mare lucru!...
   Mare! Avînd în vedere starea mea actuală,dau slavă lui Dumnezeu,pentru că,în mărinimia Sa ,mă primeşte inainte-I.
  Toată ziua boscorodesc,nemulţumită.Toată ziua mă asupresc sumedenie de gînduri.Zdroabe ce nu-mi dau pace.Şi cu anevoie mai pot să-mi pun genunchiul la rugăciune...
 Şi în deznadejdea mea,la cine să alerg? La cine strig după ajutor.Pe cine-mi iau mijlocitor grabnic?Pe cine altul decît pe scumpul şi atît de drag mie,părintele Nicodim Bujor!Cel cu care am o legatură specială.
 Iată aşadar,scumpule si drag părinte,Nicodim Bujor,chemîndu-te,te întîmpin ,întru această Sfîntă Zi,cu ..lăcrămioare
...Primeşte-le,aşadar,şi Bucură-te părinte drag şi scump! Bucură-te dimpreună cu Toţi Sfinţii lui Dumnezeu,cu Sfînta Fecioară Maria,şi cu Toate Puterile Cereşti!
Bucuraţi-va  şi voi dragi şi scumpii mei părinţi ,care ,prea de timpuriu aţi plecat la Domnul,lăsîndu-mă fără mîngîiere,şi nedîndu-mi timp ,să vă spun: cit vă iubesc!Să vă mai cer iertare pentru toate cele cu care vă voi fi făcut supărare! Sau să mai apuc,să va mulţumesc pentru toate cele pe care  le-aţi făcut pentru mine,pentru cît v-aţi ostenit,şi cît aţi trudit ca  să-mi fie ,mie,bine! Vă mulţumesc acum! În nădejdea că ,nu e prea...tîrziu!
Şi vă rog să primiţi aceste...
lăcrămioare.Primiţi-le şi voi,scumpii mei fraţi!Voi,cei ce-aţi trecut la Domnul,neaşteptat de grabnic!
Domnul să vă întîmpine,astăzi,şi in VECI, în Ierusalimul cel de Sus! 
Vă iubesc!
 Vă spun acum,aici,ceea ce n-am reuşit să vă spun pînă acum! V-am iubit mereu! Dar voi,n-aţi ştiut.Pentru că,nu v-am spus-o.Nu mi-am făcut vreme pentru aceasta.Nu ne-am făcut vreme...
Iată,azi,am vreme pentru voi.Mi-am luat timp,ca să vă spun că: vă iubesc! Vă port în inima mea,şi în gîndul meu ,mereu. Vă port în rugăciunile mele,şi vă pun înaintea Domnului,zi de zi! Şi nădăjduiesc că sînteţi cu Domnul!

O zi din viaţa mea...în magazin (sau super-mega-afacerea-mea)

 


Vineri,1 aprilie 2011
 In magazin.Ora 11,00.  Apucat să mă rog! 
Nişte amici, călugări, dragi sufletului meu mă sfătuiseră, pe rînd, să fac rugăciune unui Sfînt taumaturg, ca să-mi mijlocească, acesta -sfintul-, la Dumnezeu, tămăduirea, şi astfel să primesc vindecare pentru suferinţele mele -aveam multe probleme de ordin emoţional-afectiv, de sănătate, şi multe ale nevoi si zdroabe, dar, acum mă ardea, cu precădere, faptul că aveam un proces cu ANAFul, care îmi "administrase" , la ORDIN, o amendă de 80.000.000 lei vechi, în 2010, pentru un nimic, si-mi comfiscase haine preotesti in valoare de vreo 70 milioane, tot vechi, pe 'un cimp" linga Prislop, unde eram cel putin 17 comercianti insirati cu mese si corturi, in asteptarea sarbatorii: Ziua Cruci!! "Ziua Crucii", venise pentru mine ceva mai devreme: pe 13 sept 2010! La ORDINUL expres a unor binevoitori. Iar ANAFu` "m-a luat", asadar, dupa nr masinii si dupa inscriptia de pe ea! "M-au luat" doar pe mine, 12 comisari ANAF, trimisi special, pentru o..femeie!!! Doar pe mine, dintre cei 17! Si cind te gindesti ac din cei 17, doar eu si inca 2 aveam ACTE si firma in regula!!! Dar, nimeni, in afara mea, nu a fost"deranjat"!...In fine, despre asta alta dat`...
  Trăiesc vremuri de restrişte... În magazin nu intră mai nimeni, gratie "lobby-ului" ce se face impotriva mea. Arar cîte cineva, neindoctrinat,  mai rătăceşte, intră şi întreabă de cine ştie ce lucru nemaiauzit...
   Asadar, vineri, ca mai in toate zilele anterioare, era o linişte ca de mormînt...asa incit eu parca eram intr-un..pustiu, fara lume ...
Intr-un tirziu, intră un tinar de la Teologie. În tăcerea habitatului meu...tinarul lansează un oftat din toti rarunchii. Se uită prin rafturi, în tăcere, după care, negăsind ceea ce căuta, mai ofteaza o data, ceva mai controlat, si apropiindu-se timid de mine, mă întreabă de o carte.
  Mă ridic de la birou, şi îndreptîndu-mă spre el, incercind un zimbet, îi zic:
- Înainte de toate, aici, la mine în magazin, nu se intra oftînd!...
- Îmi cer scuze! Îmi iau oftatul şi-l duc afar'..se prinde tinarul in sarada mea.
- Eiii, nu acum!, îi zic. Lasă pe data viitoare! ...
Apoi îi spun să nu mai caute cartea, pentru că nu o va găsi, din pricină că "cineva de sus", nu mai permite editarea de către Editurile Particulare, a anumitor cărţi. Purtăm un mic dialog pe această temă, şi pe alte teme apropiate, după care tinarul viitor teolog  pleacă...
 Mai trece un timp, destul de indelungat, după care intră o doamnă venerabilă. Mă ridic de la birou. Purtăm o discuţie, pe tema Bisericii şi a "slujitorilor" ei. Aflu nişte "chestioare" care, personal, nu m-au surprins. Pleacă femeia, şi la foarte scurtă vreme intră o altă femeie. Se postează în faţa unui obiect şi-mi zice:
- Ochiul ăla nu e chinezesc?
Hopa!!!, imi zic. Hai "ca-i bine!" Dupa care ma adun, repejor si-i zic sec:
- Nu e "chinezesc", e musulman!, răspund, accentuînd cuvîntul "musulman".
- Şi ce cauta "obiectul acesta" aici? Si..ce semnifică?, mă sfredeleşte ea cu întrebarea si cu ..privirea.
- Nimic!, îi răspund sec, surizind insa, si incercind sa ma stapinesc s-o "invit afara" pe circotasa mea, eventuala clienta...
- Cum nimic?, zice ea intepat, provocator, sfredelindu-ma, mai adinc, cu privirea.
- Pentru noi ortodocsii, NIMIC! E doar aşa, pus acolo, ca să ţină tesătura -de la Icoană- întinsă, îi zic femeii, sperînd, să închei "dialogul", si sa-i tai, totodata "elanul".
Femeia, mă mai chestionează, in detaliu, în legătură cu multe mărunţişuri care se găseau pe rafturi, la care eu i-am dat raspunsuri, straduidu-ma, cu stoicism, sa fac fata iscodirilor ei impertinente. Apoi ea mai cotrobaie cu privirea prin niste cotloane uitate, si gasind niste "maruntisuri", le cerceteaza cu miinile, precum un chirurg pacientul pe masa de operatie! Pune intrebari, da din miini, cauta, gaseste, pipaie, intreaba, toate de-a valma...
Dupa care, vede nişte metănii calugaresti, din acelea lungi, cu bob, si canaf in capat. Ma intreaba despre rostul lor, iar eu îi explic ceva, ce oricum n-o mulţumise. Îmi cere să-i caut un Acatist, pe care ştiam că nu-l am, dar am căutat, în nădejdea că, poate, mai găsesc vreunul rătăcit. Femeia avea, vizibil, trebuinţă de el! Acatistul Arhanghelilor Mihail şi Gavriil! imi doream sa-l gasesc! Nu-l găsesc. Îi spun. Speram să plece...
- Vinul acesta e liturgic?, mă întreabă, luînd în mîna o sticlă de Kagor.
- Da. Liturgic!, îi răspund, încercînd un exerciţiu de calm.
- Are 1 litru?, mă întreabă doar ca să-mi pună răbdarea la încercare, pentru că ea, oricum studiase, în amănunt, preţ de mai multe minute, eticheta de pe sticlă...gramajul, fabricantul, provenienta, data ambalarii, a imbutelierii cit si cea a expirarii "produsului"...
- Nu are 1 litru. 75 ml, îi zic.
- Păi de ce n-are 1 litru? Că lui Dumnezeu I se duce măsură întreagă!!..., zice ea.
- Lui Dumnezeu, Îi ducem ceea ce putem, după cum ne lasă inima şi buzunarul, doamnă!, îi răspund provocator, "provocării"...
- Da, aveti dreptate, dar..trebuia făcută de 1 litru! De ce n-au făcut-o de 1 litru?, insită indignat, femeia.
- Nu ştiu de ce n-au făcut-o de 1 litru, dar promit să-i intreb!, îi zic femeii, intrînd in "joc" ( n-aveam soluţie pt moment, altceva nu-mi venise în gind )...Dar, dvs doamna, daca acest vin , nu vi se pare "canonic" pentru ca nu-i imbuteliat intr-o sticla de 1 litru, nu-l duceti al Biserica! Cautati ca poate gasiti la sticla de 1 litru!, adaug usor intepat. Dar ea, schimba tactica:
- Tămîia cît e?, intreaba la general.
Îi arăt, şi-i spun preţul la fiecare sortiment de tămîie.
-Vreau 1 kg de tămîie de trandafir, că aceasta îmi place!, zice femeia. TREBUIE să duc la Biserică, mereu, la fiecare Liturghie!, adaugă ea.
- La Biserica, nu TREBUIE să duceţi ceva, pentru că vă obligă cineva, ci ducem după puterile noastre, şi dupa cum ne lasă inima si buzunarul, si ducem cu dragoste!, îi subliniez, ceea ce îi spusesem şi mai înainte.
- Da, banul văduvei!, zice femeia, parcă pricepînd...
- Observ că stiţi, dnă! De ce dar, ziceţi că TREBUIE să duceţi 1 kg? Duceţi la o Sfîntă Liturghie, cu drag, după putinţă, un pliculeţ de tămîie, şi-i mai bine-primită înaintea Domnului Hristos, decît dacă aţi duce, din obligaţie, un camion întreg cu tămîie. Nimic să nu duceţi cu apăsare! Nimic din obligaţie! Ci tot ceea ce duceţi, să duceţi din puţinul dumneavoastră dnă, dar din largheţea inimii!, îi zic.
- Daţi-mi o cutie de 1 kg de tămîie de trandafir!, îmi zice, absent, femeia, şi continuă: dar...sa văd! Şi, nici mai mult, nici mai puţin, se repede şi întinde mîna  să scoată cutia cu tămîie din vitrină, răvăşind tot ceea ce era expus acolo...
- Numai puţin, dnă, vă rooog!!! Uitaţi că am aici, la pliculeţ! Si, uitati doamna, am aici cutie sigilata de 1 kg, încerc eu s-o depărtez de vitrina făcută alan-dala...
- Nu. Eu vreau s-o miros pe aceasta din cutia asta!, îmi zice hotărît.
Mimînd calmul, îi zic:
- Staţi un pic, dnă, ca rezolvam acu' problema asta! Am aici, jos, cutii cu tămîie de trandafir! Aduc un cuţit şi desigilez...
- Aaaa, nu umblaţi cu cuţitul în preajma mea că....
Habar n-am ce-a mai bălmăjit femeia, şi nu mai ţin minte ce-a mai dezgurgitat...Oricum, vrute şi nevrute...Nu mai aveam niciun chef s-o mai aud, şi aproape că nu-i mai puteam face faţă, deşi mai tot timpul mă rugam în  gînd, în timp ce "ma luptam" cu entitatea transpusă femeii...Iau cutia din vitrină -că pe aceea o voia, doar pe aceea!!!- deschid cutia, ia cîteva boabe de tămîie în mînă, le striveste, profesionist,  miroase şi..nu cumpără. Apoi, senin, trece mai departe, şi inspecteaza alte şi alte obiecte expuse. Dar, cu precadere, voia să vadă, să atingă, să pipăie, cam tot ceea ce era expus în vitrine, desi aveam aceleaşi obiecte la raft, ignorîndu-mă total.
- Acesta-i anaforar?, mă întreabă, într-un tîrziu, amintindu-şi parcă, de prezenta mea.
- Nu. Este Aghiazmatar. Celălalt e anaforar, îi zic arătindu-i, şi totodată expicîndu-i care-i diferenţa între cele două obiecte expuse.
- Sînt ruseşti, nu?!, zice, oarecum descumpănit.
- Nu. Sint greceşti!, o lămuresc eu. Le import din Grecia...
- Dacă erau ruseşti erau mai bune!, zice ea.
- Nu erau, neapărat, mai bune, ci, poate ar fi fost un pic mai ieftine!, opinez eu, care fusesem acum cîţiva ani in Rusia, şi văzusem, in fabrica la Sofrino, nişte bijuterii de obecte de cult, foarte-foarte faine si f f ieftine....
- Nu. Erau mai bune, pentru că ruşii sînt mai canonici!, zice femeia...
Ei, iaca-sa!, imi venea sa-i zic. Dar...
N-am mai "dialogat" cu ea, pe tema canonicitaţii, si am încercat s-o las in plata Domnului ( pe Care Îl chemam în gind! ). Încercam să n-o mai aud, străduindu-mă să ascult cîntarea de pe CDul pus...
- Cît costă Veşmîntul Preoţesc?, mă chestionează.
Îi zic un preţ. Îi dau, în amănunt explicaţii pentru fiecare detaliu...
- Dar cel cu Potir? Şi etc, etc, mă tot întreabă ea...
- Păi atît ( şi-i zic un preţ ), şi-i spun, din nou, ceea ce-i spusesem mai înainte, explicîndu-i că oricare model are acelaşi preţ.
- Nu doamnă!, îmi zice. Nu. Eu vă întreb de acela cu Potir, şi cu viţă-de-vie, şi eu vă întreb....
- Iar eu vă raspund, şi vă spun, ceea ce v-am mai spus anterior, şi anume ca: PREŢUL este ACELAŞI! Indiferent de modele, de broderie. Şi are tot ce trebuie: felon, stihar, mînecuţe, brîu, epitrahil..
- Dar acela care are viţă-de-vie, şi..bla..bla...insista femeia...
M-am dus la birou, mi-am turnat din ibric, o cafea intr-o  ceasca, m-am întors, m-am aşezat pe o treaptă care separă cele două micuţe încăperi ale micuţului meu Magazin, şi devin "absentă", chemînd în ajutor pe Îngerul Păzitor, pe Maica Domnului, pe Sfinţii lui Dumnezeu, pe Arhanghelul Mihail, rugîndu-i, să se pună pe "lucru", caci..vremea este, in timp ce ma prefaceam ca-mi beau cafeaua!!! 
  Sorbeam "absentă" din cafea, rugîndu-mă în gînd, ascultînd cîntarea psalmistului din CD, incercînd să ignor "entitatea", şi să nu mai răspund la "provocări". Punea întrebări sîcîitoare, aberante...
Repeta întrebarea la care îi răspundeam, şi nu era mulţumită de răspunsurile primite, cotrobăia prin locuri nebănuite, după lucruri inexistente, lua fiecare lucruşor în mîna şi-l pipăia ca într-un ritual ştiut numai de catre ea, punîndu-mi, greu, la încercare, puţina mea răbdare...cit si istovindu-ma energetic...
Într-un final ( pe care l-am aşteptat un secol!! ) femeia, se-ndreaptă spre ieşire...
- O zi  bună va doresc!, îi zic.
- O zi binecuvîntată!, imi răspunde .
Mda...îmi zic în sîn. Binecuvîntată!! Încă una ca tine, şi mă duc cu capu'!, imi venea sa-i zic femeii. Dar I-am spus asta lui Dumnezeu, dupa care am zis: Doamne, Miluieşte-mă!...
Beau cafeaua şi caut un caiet să-mi  notez "întîmplarea" neîntîmplătoare, zicîndu-mi că, neapărat asta trebuie notat.

 Multe mi s-au întîmplat, şi mi se tot întîmplă...Zilnic, cel puţin 2-3-5-7-9-99 de..ispite. În fel şi chip!!! Viaţa mea îi făcută doar din ..capcane! La tot pasul..capcane. Ce m-aş face fara "adrenalină"? Viata mea ar fi tare anosta!!!, îmi zic în sine, autopersiflindu-ma, ca să fac faţă situaţiei...

Scotocind dupa caiet si pix, îmi vine-n minte ziua în care m-am "plîns" părintelui drag şi scump mie, sfintul parinte Nicodim Bujor, în una din zile cind am fost la el.
 Tot drumul de la Bucureşti pînă la Ploieşti , mă pîndiseră numai şi numai capcane, de care, doar printr-o minune scăpasem... Şi pentru că am ajuns la el, asuprită oarecum de situaţiile întîlnite în cale, cînd am ajuns, i-am zis:
- Părinte, viaţa noastră-i numai capcane! Mă pîndesc la tot pasul, numai capcane părinte!! Trebuie să stau mereu în gardă! Toţi "nebunii" parcă i-a pus Dumnezeu, doar în calea mea!!, i-am zis cu năduf...
- "Ce frumos!, Ce frumos!", răspunse părintele...
Ce-o fi aşa frumos la "bătrînul"?, mi-am zis în sîn. Dar, mai apoi m-am dumirit. Cîteva fraze mai încolo...

Scotocesc dupa caiet...Intră un barbat, şi-mi zice că ar vrea 1kg de tămiie ...naturală.
- Nu am!, îi spun.
- Păi, ştiu că ..aveaţi!, îmi zice, oarecum dezamagit. Am trecut dăună-zi pe aici şi aveaţi...
- "Dauna-zi" aveam!!, dar..nu mai am!, îi raspund cu ciudă...străduindu-mă să nu se "vadă", însă, în afară. Dar nu ezit, totuşi, să-i arăt că a folosit bine gramatica...subliniindu-i, omului din fata mea ca...Aveam! Demult!
 Acum ma amuzam, oarecum, in gindul meu, de situatie. De mai mult de jumătate de an, nu mă întrebase nimeni de tămîie naturală. Nu vîndusem, in juma' de an nici măcar un bob! Ramasesem cu juma` de sac, din care nu vindusem nici macar un bob, timp de juma` de an!!! Ma tot incurcam, zilnic, de jumatatea de sac, care tot sta in asteptarea vreunui client oarecare! Dar acesta nu aparea! Drept pentru care, dauna-zi, jumatatea de sac, o  dădusem, în dar, unor amici de-ai mei, călugări, la o Mănăstire din tara, spre marea lor bucurie!!!.. 
De cum au ieşit călugării cu sacul de tămîie pe uşă, au şi început să vină solicitanţi pentru tămîia aia...de-mi venea să-i întreb: unde-aţi fost, oameni buni, pînă acu'? 
Aşa îmi venea să-l întreb, acum, şi pe omul din faţa mea. Dar..mă limitez, să-i spun că nu am tămîie naturală, şi că îmi pare rău că batuse drumul degeaba...dar ca imi pare bine ca stapineste bine gramatica limbii romane!!!..
Omul acesta era un obişnuit al magazinului ( obişnuit, înseamnă la ei, ceva în genul că, au mai trecut oarecînd pragul magazinului, poate acum 5 ani la deschidere!!!, adică ştiau de existenţa mea...) -zicea el-, şi  ştia că am tămîie. Încearcă un dialog cu mine. Pina la urma, ii derulez "întîmplarea" cu împrumutul, şi că preţ de aproximativ un an, nu vîndusem nici măcar un bob de tămîie naturală, şi că, na!,  după ce-am dat sacul cu tămîie, iată ca dau "navală" clienţii. Că mai intraseră ciţiva "rătăciţi" să întrebe...
Omul îmi cere să-i dau ce tămîie am. Îi arăt tămîie aromată. Aveam gardenie, myro, bizantină, iasomie, trandafir. Şi-a ales... cutia pe care eu o desigilasem si pe care-o refuzase femeia ce fusese înaintea lui...Femeia care mă stresase maxim!...
................................................................................................................................................................
  Acesta este doar un pasaj din "nastrusniciile" cele multe intimplate (nu intimplator) ..in viaţa şi activitatea mea! Acesta este un pasaj, din cele multe întimpinate, în "afacerea vietii mele": Magazinul de Ob de cult!
                                                                           Antoaneta

PS: Celor care mă pizmuiţi, vă îndem: Privatizaţi-vă în domeniu!...Împrumutaţi şi voi, un miliard, şi vă garantez, că veţi scoate înmiit, în cel mai scurt timp posibil!!!...Vă garantez că, va curge: "Lapte şi miere"!!!...
Şi te îndemn pe tine, cel ce-ţi zici AlinB, şi mă "gratulezi" cu dragostea ta, sa te infrupti, un pic, din "roadele" mele!  Poate vei descoperi şi Blogul acesta, căutătorule!...


joi, 18 aprilie 2013

Parintelui Arsenie Boca

  Mi s-a părut nedrept să te abandonez tăcerii,Sfinte al Ardealului...
Esti enigmatic precum Sfinxul...Dar,nu abandonez! Încă mai caut...răspunsuri...Eşti în casa mea prin ditai portretul, şi în casa inimii mele doar în ..miniatură.Atîta pot! Tu ,Sfinte,ştii de ce!!..E taina noastră...

Şi esti aici,dimpreună cu-al meu drag şi scump părinte Nicodim Bujor ,şi cu Sfîntul lui Dumnezeu,Ilie Lăcătuşu.Titanilor!!! Cu VOI,am să înving!

In memoriam pr Nicodim Bujor

  Dragule, scump si sfint parinte, Nicodim Bujor, iarasi si iarasi, sumedenie de ginduri si de framintari, carora nu le gasesc raspuns, sau le gasesc raspunsuri care ma adincesc, cu si mai mult in nebuloasa mintii mele, ma hartuiesc  fara-ncetare. Dar, la ce bun sa-ti spun, inca si inca o data, de vreme ce deja stii?! Nu este ceas din zi sa nu-ti inalt un gind! Fie sa-ti cer ceva, fie sa ma tingui, ori sa-ti multumesc, drag si scump parinte...
  Primeste acum ofranda dragostei ce ti-o port, dimpreuna cu a mea ..multumire!
 
Si vezi de nu uita: Acolo-unde-esti, dimpreuna cu Sf Calinic si parintele staret Gheorghe, ba inca si cu Blindul Sfint Parinte Nicoale, ca un om, un biet sarman, si-a pus nadejdea-n VOI, Sfintii lui Dumnezeu! 
Antoaneta

joi, 11 aprilie 2013

Smirna originala

                                                      Smirna import Grecia.
                                             Pentru comenzi,contact me:
                                                         0723906446

Icoana Catapeteasma

Icoana pentru catapeteasma.Lucrata manual,din alama nichelata,coroana aurie,si strasuri.Aceasta Icoana are dimensiunea 60/100.Pret 4500,00 lei,fara tva.Executam ,la comanda orice imagine.Livrare 3 saptamini de la lansarea comenzii. Pt comenzi contact me:0723906446

Iconite cu magnet

                                                    Iconite si texte rugaciuni cu magnetel.
                                                  Dispunem de o gama diversa de imagini.

Cadelnita

                                                  Cadelnita ,import Grecia.Alama aurita.

Metanii bob mic, calugaresc

Metanii subţiri, bob călugaresc.
Metaniile, pot intra pe orice mînă -chiar şi o mînă mai groasă-. Trebuie doar rulate uşor-uşor peste palma strînsă căuş.


Miniaturi.Iconite pictate


Miniaturi.Pictura. Pret de la 100,00/bucata.Dispun de peste 1000 miniaturi diverse.

Sf Calinic de la Cernica

11 aprilie.

La aceasta data este sarbatorit Sf Calinic de la Cernica

                            Miniatura
                              4/6 cm
             si,mai jos...
                         ...
                   Autorul Acatistului Sfintului Calinic
                   Protosinghelul...
                     
Pr Nicodim Bujor
fotografie
(+ 2011,30 ian)
  2 Sfinti foarte dragi inimii mele!

Pentru ale lor rugaciuni,Domnul sa ne miluiasca!