joi, 4 iulie 2013

Noaptea dintre ani

 Noaptea dintre ani ( cel vechi şi cel nou ) nu este deloc una relaxantă. Dimpotrivă! 

 Cînd te aştepţi mai puţin, iar îţi sună telefonul si/sau beep-ul mesageriei, iară şi iară un nou telefon şi/sau un nou mesaj. 

Oameni pe care i-ai uitat demult, sau ai încercat, din diverse considerente, să-i treci în "lumea dispăruţilor", îşi amintesc de tine, şi fie că îţi place sau nu, ei îţi trimit mesaj, ceva, o urare acolo, chipurile, în virtutea, sau ca semn al "preţuirii" ce ţi-o poartă. Partenerii de bisnis, şi ei, dau năvală, prin mesageria telefonului, gratulîndu-te cu urări, deşi colaborarea voastră nu a fost dintre cele mai plăcute, nici fructuoase, de-a lungul întregului AN..Trecut.

  Ai pregătit din vreme bucate alese, ţinute festive, ai conturat un program de petrecere şi ai rezervat surprize pentru cei dragi. Cei dragi, nu se lasă, nici ei, mai prejos şi, la rîndul lor, "ţi-au rezervat", şi ei ţie, o surpriză-două...  ca în cazul amicei mele Chira, care...

Pe la orele 19,00 tocmai ce-şi terminase de făcut planuri cu iubitul, despre cum şi unde vor petrece ei Revelionul... 

Fusesem împreună amîndouă, mai toată ziua, la Firmă, apoi la cumpărături, am trecut pe Anticar -ea fiind o mare amatoare de cărţi-, şi pe la Biserică, şi mă astenizase, pur şi simplu, convorbirile telefonice repetate -obsedant-, cu cel atît de drag inimii ei, Alexandru. Ba o suna el pe ea, ba îl suna ea pe el, ca să-şi spună unul altuia fiecare mişcare, să se mai asigure încă o dată, unul pe altul, despre dragostea ce şi-o poartă, spunîndu-şi mereu şi mereu, cam aceleaşi lucruri -cuvinte goale-, spre exasperarea mea, care o rugasem să vină să mă ajute la nişte trebuţe, iar faptul că se tot convorbeau nu mă ajuta prea mult. Dimpotrivă... 

 La ora 19,00 ne-am despărţit, fără să îndrăznesc să o invit să petreacă Noaptea dintre Ani la reşedinţa mea, întrucît o tot auzisem, mai toată ziua, la telefon, stabilind cu Alexandru al ei, ce urmează să facă ei în Noaptea dintre Ani. Ne-am luat rămas-bun, un salut simplu, fără să ne gratulăm ( noi, niciodată nu facem asta, never-ever, nici la Ziua Onomastică a niciuneia dintre noi, sau a celor din familiile noastre, nici cînd naşte purceaua douj'de purcei dolofani, nici cînd are loc vreun..accident de maşină -eveniment la care, pasagerii scapă toţi teferi, dar maşina-i şifonată maximum posibil ca să se mai poată identifica obiectu'-, nici cînd ne calcă FISCU' şi ieşim cu bine -chiar dacă, olecuţă şifonaţi şi cu buzunarele ceva mai goale-. Am plecat fiecare la casele noastre... 

 Eu, ca de obicei, în Noaptea dintre Ani, adorm înainte de VREME...

Încetaseră, absurd parcă, şi telefoanele. O, Doamne, cîtă bucurie!!! Ce bine că le-ai dat de lucru gratulatorilor! Numa' de n-ar începe iar! Că după două-trei pahare ( -n plus!!! ), iarăşi îi apucă aducerea-aminte, pe cîte unii...

Iată-mă, aşadar, sub protecţia lui Mos..Ene! Ce dacă Noul An este mai tînăr şi mai vivace?!!! Io-l prefer pe Moş Ene. Tare-i dulce!!! Nici că-mi pasă de şampanie, de purceluş la tavă, de curcan sau de atîtea şi atîtea "bunătăţi". Mie, mi-e somn şi..basta! Moş Ene mă îmbrăţişează cald, şi mă cuibăresc în strînsoarea-i tandră...Mă culc şi..dorm. Slavă Domnului, că salvele care răsunau în Piaţa Palatului, mi s-au părut ca o adiere de vînt!; şi parcă nici n-au ţinut prea mult! Semn că Bugetul organizatorilor e sub auspiciile CRIZEI...

...Mă trezesc, subit, în..Noul An, fără să apuc să-mi iau rămas-bun de la Anul Vechi. Ei lasă! N-am pierdut mare lucru!

Acum ce fac?, mă întreb nedumerită. Păstrez liniştea, căci "restul lumii" doarme, încă. Nu fac zgomot, nu dau telefoane...Dar ea, Chira, ce-o fi făcînd? N-o pot suna!, îmi răspund, că de'!, doar a petrecut cu AL, şi ..or dormi şi ei acuma. Las' că mă dumiresc eu ceva mai tîrziu, mai spre după-amiaz'!, îmi zic... dar, n-apuc să-mi duc pînă la capăt gîndu', că soneria telefonului, inundă zgomotos întreaga casă, spărgînd aşezarea gîndurilor şi liniştea încăperilor. Fug să-l recuperez pînă nu-mi pune-n cap tot "restul lumii". La capătul firului Chira. Mai ciufută ca niciodată. 

- Ce-ai Chiralino?! N-ai dormit bine? 

- Pe naiba!, îmi zice crizat. N-am dormit deloc! 

- Păi fugi şi culcă-te! Şi după ce te odihneşti vorbim, că nu arde nimic!, îi zic. 

- Păi..uite că tocmai arde!, îmi zice.

- Ce? Unde?, o întreb, încercînd o glumă...

- La mine arde!, îmi zice ea enervată maxim. Ştii, continuă ea, Alexandru, nu mi-a mai răspuns de aseară, de la ora la care noi două ne-am despărţit, şi nici nu m-a mai sunat... stabilisem să vină să mă ia la ora 23,30. 

Opssssss!!! Şucăr la Ambasadă!!, îmi zic, însă-mi, şi-mi doresc să mă fac micăăăă-micăăăăăă....... Niciodată nu se ştie ce-ţi va aduce Noul An, deşi ai programat, totul, în amănunt, pînă la cel din urmă detaliu....şi asta mă duce iarăşi, cu gîndul, la un Blog al meu: Iubire vs Trădare, căruia nu i-am ataşat prea multe..cuvinte...


Get your own Chat Box! Go Large!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu