Iertarea este fapta ce nu reclamă de la noi -neputincioşii- nicio jertfă! Nici argint! Nici muncă! Ci este ceva ce sufletul nostru împlineşte, după porunca Domnului, din dragoste şi credincioşie faţă de EL şi de învăţăturile Lui!
A ierta este, daca vreţi, "o pomană" pe care o poţi da, din vistieria inimii tale, celui ce ţi-a făcut supărare! Şi, în acest sens, trebuie să ne străduim să agonisim în VISTIERIA inimilor noastre, cît mai multa iubire, bunătate şi blindeţe, ca sa avem la nevoie de unde da cu prisosinţă...
"Dacă cineva spune că Îl iubeşte pe Dumnezeu, dar pe semenul său îl urăşte, acela mincinos este!" ( citez din memorie ).
Hristos spune: "Iubiţi-vă unul pe altul, ca să fiţi fii ai lui Dumnezeu!" Şi, din Porunca Iubirii, rezultă Porunca Iertării, căci Însuşi Hristos ne mai spune, "să iertam de 70 de ori cîte 7"! Ba încă ne mai povăţuieşte să-l şi binecuvîntăm şi să-i facem bine celui ce ne face rău! Ceea ce, trebuie să recunoaştem cu toţii că, anevoie ne este nouă lucrul acesta! Eu mărturisesc că: Da! Anevoios lucru îmi este mie aceasta!, dar... Mare-I Dumnezeu! Trag nădejde! Mila Lui asupra mea, căci nu sînt fără de păcate şi-am supărat şi eu destul pe alţii! Şi să fie mila Domnului şi asupra celor care mi-au pricinuit şi-mi pricinuiesc supărare!
Mîntuitorul lumii, Hristos, ne îndeamnă să-l iubim pe aproapele nostru chiar dacă acesta ni s-a făcut nouă duşman, din vreo pricina oarecare sau din ispitirea vrăjmasului şi, din iubire să-l iertăm! Aşa că acum nu mai este între noi şi cel care ne-a făcut supărarea sau necazul, ci este între noi şi Hristos! Asta dacă pretindem că-L iubim pe Hristos!
Domnul Hristos, cînd a dat Porunca Iertării, nu ne-a cerut nimic în schimb. Nu ne-a spus: "adu-ţi punga ta, deschide-ţi cufărul tău, trage zăvoarele hambarului tău", goleşte-le şi le dă celui ce ţi-a greşit! Nu! Nu ne-a obligat şi nu ne obligă Hristos Domnul pe niciunul dintre noi să mergem la Bancă şi să ne golim conturile noastre ca să le dăm greşiţilor noştri! Ci ne-a cerut să dăm ceva din Contul Bancar al Inimii noastre!
Nu trebuie să depunem vreo muncă grea, vreun efort fizic, să asudăm pentru aceasta! Ci fără să ieşim din locul în care ne aflăm, putem şi TREBUIE să săvîrşim o faptă fără cheltuială, fără muncă fizică, fără osteneală! Doar printr-un ACT de IUBIRE, prin dorinţa de a fi bun, ascultător, păstător şi împlinitor al Testamentului lui Hristos, Domnul nostru! Doar prin lucrarea bunătăţii şi prin dorinţa şi hotărîrea de a Ierta după Poruncă!
Dacă Hristos Domnul ne-ar fi zis: daţi săracilor averea voastră, ni s-ar fi părut absurd. Dar Domnul Hristos nu a făcut aceasta! Nu ne-a poruncit să ne golim vistieriile CONTULUI BANCAR! NU! Ci ne-a poruncit: SĂ IERTĂM! "De 70 de ori cîte 7"! Aceasta este o "cheltuială" care NU NE VA SĂRĂCI! Nu ne va goli Contul Bancar! Ci ne va umple Vistieria inimii, de dragostea lui Dumnezeu! Şi, in schimb, vom cîştiga UN BUN de MARE PREŢ! Vom cîştiga Împărăţia Cerului!
Să negociem, aşadar, Porunca Iertării, cît mai avantajos cu putinţă, cît încă mai avem vreme!
Să nu amînăm pentru mîine sau pentru o alta zi iertarea celui care ne greşeşte sau ne face supărare în vreun fel! SĂ nu-l blestemăm în niciun caz, ci să-l binecuvîntăm după Porunca primită de la Dumnezeu! Şi, dacă ne este cu anevoie să-l binecuvîntăm, atunci: să ne rugăm! Să ne rugăm ca Domnul să-l întoarcă, pe cel ce ne urăşte, de la răutatea ce-o are faţă de noi! Şi Domnul o va face! Negreşit! Să credem asta! Şi se va împlini!
Deasemeni, SĂ CEREM IERTARE celor cărora le-am greşit şi/sau i-am supărat în vreun fel oarecare! Să nu lăsăm să apună sorele peste supărarea noastră!
Să punem Mintea noastră la lucru, ca ea, MINTEA, să lucreze pentru Minte! Să pună, permanent, cărămizi la împlinirea Poruncii lui Dumnezeu!
Să iertăm, aşadar, ca şi noi să fim iertaţi de Tatăl Ceresc!
...................................................................................................................................................................Şi, fiindcă astăzi, 30 ianuarie 2014, se împlinesc 3 ani de la plecarea la Domnul, a părintelui -scumpului şi sfintului meu părinte- Nicodim Bujor ( autorul Acatistului Sf Calinic de la Cernica ), am să vă înnobilez ziua cu a sa Sfînta Binecuvîntare, pe care mi-a lăsat-o cu PORUNCA de a o împărţi tuturor:
"Duhul înţelepciunii, al blîndeţii, al răbdării, al gîndului curat...şi toată darea cea bună şi tot darul cel îmbelşugat de la Părintele Luminilor", să fie peste voi toţi!
Iar scumpului meu părinte Nicodim Bujor, toată cinstirea, amintirea VIE şi dragostea mea, întru Iisus Hristos, Domnul meu!
Veşnică să-i fie pomenirea!
( fotografie făcută cu telefonul, în noaptea de 29 ian 2014, doar la lumina candelei;
în mijloc este pr Nicodim Bujor, vesel, vioi, binecuvîntînd )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu