Azi, 9 ian 2014, in loc de ANIVERSARE, i se va face PARASTAS!!!
Bunule parinte Cristian! Omule bun!...Aniversare sau Pios Omagiu?!!
9 ianuarie! Mult prea...tirziu, am inteles ce FOR anume a determinat acele afinitati! Mult-prea-tirziu, mi-am dat seama de ce ne intelegeam atit de bine! Au dara, nu numai din pricina ca aveam de-a face cu un preot al lui Dumnezeu, un om pita lui Dumnezeu, ci si cu un om, care se nascuse la doar 3 zile distanta de ziua lunii unui alt ianuar, luna in care fusesem, si eu..cindva, nascuta. Acesta era misterul! Ianuarie!
Eu, care nu ma inteleg ABSOLUT cu nimeni! Eu, cea care sint urita si uricioasa, la propriu! Eu care zic, si tai in carne vie, si sint apriga, la minie ( norocul meu ca ma miniez arar!; slava Domnului!: arar-arar da..bine-rau!!!)! Eu care iert, dar..NU UIT! Eu care anevoie fac binele! Eu..taman eu, sa leg prietenie strinsa cu bunul, cu tolerantul, cu altruistul, cu impaciuitorul parinte Cristian?!
Acum am descoperit!
Acum, privind mai atent, acea fotografie pe care, venerabilul domn BAROIANU, seniorul, tatal preotului Cristian Baroianu, mi-o inminase, peste groapa, la Cimitir, unde ajunsesem si eu, pentru un ultim, dar nu cel din urma, ramas-bun!
Am luat poza aceea, si "am carat-o", ca pe o povara, in "rucsacul meu cu sfinti" ( a se citi Articolul, din Blog!; pt cei care nu l-au citit!). As fi dat orice, numai sa nu fiu nevoita sa car "povara"!...Eram plina de naduf pentru ca ne parasise atit de curind! Mi-era ciuda ca ne parasise atit de..tacut! Mi-era ciuda ca o facuse!...
Ajunsa acasa, seara tirziu, dupa o zi cit o ETERNITATE, impovarata de ZDROABA zilei -NECRUTATOARE ZDROABA!-, am pus poza intr-un sertar, si-am mai zis, cu ciuda, doar atit:
-Ne-ai facut-o!, parinte. Apoi m-am intins in pat, incercind sa potolesc sciaticul, care in chip la fel de nemilos ca "plecarea parintelui", ma biciuia necrutator...
Citeva zile, n-am putut, nici n-am vrut sa mai gindesc.
Ma tortura imaginea lui in sicriu!
Ma tortura mutenia lui!..
Ma durea, dureros, durerea familiei lui. A tatalui lui! A mamei lui! Care nu mai putea nici sa-ngine ceva, de-atita durere! Doar un scincet surd, ce taia..infinitul!
Ma durea nemarginita durere ce-o simteam iesind, sfisietor, din sufletul iubitoarei lui sotii! Si-a lui Rares ( pe celalalt baiat, cel mic, nu-l remarcasem din pricina multimii!)!
Ma marcasera lacrimile parintelui Bogdan! Prietenul lui cel bun! Care a avut "ingrata misiune", de a-si imorminta prietenul, si care se inneca in cuvinte!!!
Ma durea ca... acum devenisem cu totii "orfani"... mai saraci cu-n ..parinte!
...........................................................................................................
Mi-era ciuda ca nu-mi vorbise! Nu-mi mai vorbise la la Sfintul Nectarie! 9 noiembrie 2013! L-am sunat mai apoi si...nu mi-a mai vorbit el. Mi-a raspuns fratele! Si mi-a spus, ca parintele a zis, sa-i spun lui, fratelui, ceea ce voiam sa-i spun parintelui!
Nu voiam altceva decit ca, voiam sa-l aud! Voiam sa-l intreb ce mi face! Voiam sa-i spun ca ma rog pentru el! Si ca sper! Voiam doar sa-l mai sucalesc, inca o data, sa renunte la citostatice!...Mi-era ciuda ca nu l-am convins!!! Iar acum...
Mi-era..ciuda pe mine! Mi-eram, mie insami, neputinta! Neputinta de a intelege: DE CE?
O, Doamne! De ce-urile astea!!! Prea multe ai pus inaintea mea!...Iarta-ma, Doamne, Tu CEL Ce stii neputintele mele!
................................................................................................
Dupa citeva zile, l-am scos din sertar!
O, tu, bunule parinte Cristian! Atit de "mic" acum, incit sa te pot viri intr-un sertar?!!...Hai, dara, macar intr-o rama sa te asez!...
Macar atit sa fac! Si..l-am asezat!
Acum sta, cuminte, si..ma priveste, din rama, zimbind!!! Doar el stie de ce!..
La citeva zile, insa, rama..s-a spart (?!)!
La inceput m-am revoltat! Pe el, pe fabricantul ramei, pe mine...
L-am lasat asa citeva zile!..Daca "nu-i placuse" frumoasa rama, n-avea decit sa suporte consecintele si..sa stea asa, in rama sparta...
L-am "certat", rabufnind, furibund!!!...Dar el..n-a mai zis niciun...cuvint!!!
Apoi, l-am scos de la "canon". I-am adus o rama noua. Vad ca asta-i place! Multam, parinte drag!...
.........................................................................................................
Dauna-zi, cind tocmai ii aduc un strop de lumina, si ma uit mai atent, ceva "ma pocneste-n cap"!!! Privesc in detail!!! 9 IANUARIE!!!...data nasterii parintelui Cristian. Si totodata 40 de zile...
Bunule parinte!...
Am dezlegat "misterul"!!!
Dar, ce-ar mai fi de zis???
Si totusi, zic, o, bunule parinte Cristian! La CEAS ANIVERSAR... PIOS OMAGIU!
...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu