Acum vreo 2 saptamini am primit un dovleac. O frumusete de dovleac, din acela cu coaja galben-portocal. Era mai degraba un bostan. In zona de unde imi am eu originea, acesta galben-portocal este denumit bostan, iar cel turcesc, acela din care se face si placinta, este denumit dovleac. Ca acela este un soi mai bun!, imi dadeau parintii mei drept lamurire...Wow, ce mai felinar o sa-mi fac!, mi-am zis bucuroasa.
Seara, ma apuc sa trebaluiesc la bostanel. Si incep eu sa-l sectionez, sa-l fac un fel de casuta, cu usa si ferestre. Apoi mi-am zis ca in locul usii, sa pun o iconita de-a Maicii Domnului, ca deh`, am din destul, miniaturi, si sa transform bostanelul intr-o candela. Zi si facut! Am postat Icoana Maicii Domnului, in usa, dupa ce i-am pus o folie de protectie. Bafta mea! Zic acum. Deoarece, atunci, nu stiam de ce fac lucrul acesta. Era doar un instinct de conservare...
Am trebaluit asa la bostanul-candela, pina tirziu dupa miezul noptii, desi ma apucasem cam de pe la 8 seara. Mai intii nu gasisem trusa cu daltite, iar bostanul nu voia in ruptul capului sa se lase curatat interior. Ii scosesem o pestelca de seminte, multe, mult prea multe pentru structura lui fizica,si toate perfect sanatoase, dar fibrele care sustinusera semintele nu se lasau inlaturate din trupul bostanului, si mi-au dat de furca ceva vreme. Pina la urma am reusit sa-l aduc la forma si structura pe care o doream, si am introdus in interior un pahar de candela, in care am pus un plutitor cu fitil...
Eram entuziasmata! Facusem un bostan-candela pe cinste!
Initial voisem sa fac doar un felinar. Apoi am zis ca e mai fain sa fac din bostanel o candela, pe care sa o pun inaintea unei Icoane mai mari a Maicii Domnului, pe care o aveam ,"in trecere", in casa. Ca sa o cinstesc cum se cuvine pe maica Domnului, reprezentata in Icoana, pe timpul cit va sedea in casa mea!
Am asezat candela-bostanel in fata Icoanei respective, i-am adaugat ulei si am aprins-o. Era faina!
Multumita de "opera mea", zilnic ii adaugam ulei, mentinind-o aprinsa. Intr-una din zile, Zuza -amica mea- (care a cam pus stapinire pe camera in care pusesem candela-bostanel si Icoana!!!; caci de mult prea multe ori omite sa mai plece acasa la ea, desi locuieste la 2 statii de troleibus de mine!!!), imi zice:
- Se usuca bostanul tau!
-Taca-ti limba aia ascutita!, ii zic, stiind ca e un fel de..mama Omida...
- Eu ti-am zis, doar! Uite cum arata! Pe zi ce trece bostanul se face mai mic, stringind paharul din interior...Pacat!, zice Zuza ( n-o cheama asa, dar asa o "alint" eu!!!). Imi placea!, continua ea.
- Mdaaa!! De asta n-ai ciriit nimic in momentul in care ai vazut "opera mea"! Egoisto!...
...........................................................................................................
Ieri, simbata, 14 dec 2013, am gasit candela-bostan stinsa. Am aprins-o, dar la citeva minute, cind revin in camera aia, am gasit-o stinsa. Am re-aprins-o. Mai tirziu am gasit-o, iarasi stinsa. Si am reaprins-o. Treaba s-a repetat, de mai multe ori. Am schimbat fitilul. Apoi am schimbat uleiul. Si candela tot stinsa o gaseam...
Azi dimineta am gasit-o din nou stinsa. M-am dus sa o reaprind, hotarita fiind, de data asta, sa cercetez, mai profund, si sa vad care-i cauza de nu ramine aprinsa. Apropiindu-ma de candela-bostan, m-a izbit un miros neplacut. Lucru ce se intimplase si ieri, dar am crezut ca doar mi se paruse...
Am aprins candela-bostan, facind si o mica, f mica rugaciune la Maica Domnului. Mirosul imi persista, insistent, in nas. Si cum in camera aceea, mai doarme, cite o data (destul de des!!!), Zuza, atunci cind nu are chef sa se duca acasa, si cum mai maninca noaptea cite ceva (pt ca are diabet), spre disperarea mea, ca-mi face firimituri pe acolo(!!!), am crezut ca ea lasase (iar!!) ceva alimentar pe acolo, care se stricase. Si eram gata, pregatita sa o sun si sa o sudalmesc, iar cu proxima ocazie cind vad ca se mai cuibareste acolo, in "odaie", sa o iau de o aripa si sa o duc spre..lift, si sa-i fac totodata o descriere a drumului catre casa sa!!! Avea niste lucrusoare personale ingramadite pe-acolo, lasate vraiste, ultima data cind fusese si plecase in graba, si ma gindeam ca, poate, printre ele, s-o fi strecurat vre-un aliment uitat...
Am reaprins candela-bostan. Dar la citeva minute o gasesc stinsa. M-am apropiat sa verific, cu gind sa inlocuiesc plutitorul, fitilul, poate uleiul...Un miros greu mi-a patruns, din nou, in nari.
- Offff, Zuza asta! Ce, de-ale gurii, o fi uitat pe aici?, mi-am zis, usor inciudat. Dar, cind m-am apropiat de noptiera pe care se afla Icoana si candela-bostan, si am pipait bostanul, acesta era plin de mucegai, in interior...
...iar candela-bostan refuza sa mai stea aprinsa, la Icoana Maicii Domnului. O, Doamne!!!...
Am scos paharul, am indepartat bostanul stricat , am reaprins fitilul, si am pus plutitorul in paharul de candela, iar..acum.. e totul bine!
"Opera mea" nu a fost prea trainica!!!...pentru ca..n-o facusem trainic!!!; desi cu dragoste o facusem!...
Acum...imi pare rau pentru candela-bostan! Dar, totodata ma bucur ca am descoperit pricina problemei...
Acum candela e aprinsa la Icoana Maicii Domnului, iar Zuza nu va fi..sudalmita!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu