Mă trezesc în jur de 7,00. Super-ofertă! Am timp să şi îngenunchez, să înalţ o rugăciunică..Ba îmi satisfac şi un viciu incurabil: beau o stacană de cafea!!!...
La 8,30, mă prezint la raport! Mă duc la BĂTRÎNUL meu, părintele Nicodim Bujor, să-i dau "indicaţiile" de rigoare, pentru "activitatea lui zilnică"! Nu plec niciodată de acasă, pînă nu-i zic ce are de trebăluit. Aşa că şi azi m-am prezentat la Altăraş. Cînd ce să văd? MOŞUL meu, radios nevoie-mare!!!
- Opşa-şa, părinte!!! Dar ce-i voioşia asta?, îl întreb, turnînd uleiul în candelă. Sărutmîna ta, scump părinte! Nu ştiu care-i motivul voioşiei, dar mă bucur tare mult că, în sfîrşit, te mai vede omu' şi aşa. În ultimul timp, m-ai ţinut tot într-o sobrietate...Dar, mă rog, n-avem timp acum de-un taifas, ca să despicăm olecuţă, firu-n patru, că tre' să plec. Mă duc la servici!, părinte. Că tre' să mă duc! Dar, cînd mă-ntorc, stăm de vorbă! Hai, te las cu bine, şi mă bucur pentru că eşti voios! Care-i motivul, nici nu mai contează! Important e că te văd radios!!! Sărutmîna, scumpul meu părinte!, îi mai zic, încă o dată, după care-i fac vreo două reverenţe, şi plec bucuroasă că-l văd, în sfîrşit, iar radios.
La servici -unde nu mai fusesem de aproximativ 2 luni ( din pricina sănătăţii precare)-, am avut o zi cum nu mai avusesem de mult..prea mută vreme. Am revăzut oameni care mi-au adus bucurie sufletească, şi am aflat multe veşti pozitive. Am primit şi nişte bani, neaştepaţi. Ai mei, dar pe neaşteptate!!! De care aveam mare-mare nevoie!
M-a vizitat mai multă lume cu care am discutat, mult, inclusiv despre...părintele Nicodim Bujor.
Am ajuns acasă după mai mult de 14 ore de muncă. Îs frîntăăăăăăăăăă. Dau să mă culc, dar ceva mă ridică din pat şi mă aduce la Pc.
Găsesc un mail, în care "un străin", îmi destăinua ceva legat de pr Nicodim Bujor...Opsssss!!!
Eşti tare părinte!!! Acum ştiu de ce erai..radios! Dar..stai aşa! Ia să văd ce face BăTRÎNUL!, îmi zic. Şi dau fuga în "Paraclis". Opşa-şaaaaaaaaaaaa!!! BĂTRÎNUL meu este exact în starea în care-l lăsasem dimineaţă. Radios!...Super!!!
Pe curînd!, părinte....
Îmi cad ochii-n gură, şi mă taie...vertebrala...iar mîine..adică deja azi, văd că-i ora 1 AM, 22 iunie 2013...am trecut deja, demult în ziua, în care, acuş urmează să mă scol, să încerc, să abordez..din nou mersul la servici!!!, iar eu nici nu m-am culcat...Plus că vertebrala mă chinuie îngrozitor. Dar, Mare-i Dumnezeu! Am mare nădejde, mai ales că am ocrotitori, mijlocitori şi sprijinitori demni de toată înrederea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu