vineri, 14 iunie 2013

Ziua 13 Vs "semnalele" Pr Nicodim Bujor

  Joi 13! Iunie 2013!!

Vitregită de zdroabele mele, arhicunoscute de-acum tuturor, n-am prea mai mers, în ultimul timp "pe la Biserică". Miercuri, de cu seară, m-apucă mustratu' conştiinţei. Nu că pîn' acu nu m-a mustrat, dar, acum, m-a prins aşa o mustrare, ceva mai cu sîrg. Şi, oricît de contrariaţi aţi fi, e bine să ştiţi că, Da, am şi eu aşa ceva! Am Conştiinţă! Habar n-aveţi ce mustrări îmi fac! Cu vîrf şi îndesat! Da-mi place să mi le fac io singură! Că..vorba aia: io le fac, io le trag!  Drept pentru care mi-am zis: ei, Antoaneto, tre să-ţi mişti mergătorii, aşa după putinţă, mîine de cu zori, la Biserică, măcar s-apuci şi tu, să mai duci un Pomelnic la Altar, că-i ZI MARE, şi-ai tăi, cei adormiţi Întru Domnul, aşteaptă! Acum, nu că n-ar aştepta şi cei vii!! Că toate, se pare că "le-a pus", neamu' meu, în cîrca mea! Slavă, Ţie, Doamne! Şi cum neamu-i mare, şi-au plecat mai mulţi la Domnul, am şi ce duce la Altar, aşa încît bietul preot, cînd mă vede, cam ştie ce-l aşteaptă! Norocul lui, că io, cam...circul! Că nu-s aşa statornică! Am vreo 3 duhovnici, şi cel puţin tot cam pe-atîtea Biserici, pe unde-mi duc păcatili -cu accentul pe i-! Aşa că-i mai eliberez, pe rînd, de "sarcini grele". Noi sîntem aşa, un neam mai păcătos, şi, cred, că-l cam apasă şi pe bietul preot una-alta dintre greutăţi, da' deh, ce să-i fac? Nu io l-am pus să se facă preot! Putea să se facă şi el, orice altceva, că doar..meserii...e destule!!! Acum că a ales: aşa-i trebe! Bafta lui! Cu nebunii, nu te pui!

  Scriu de-a valma, că nici io nu mai ştiu de unde mai răsare-atîta nemuret! Uneori mă doare mîna de-atîta scriptă! Da' n-am încotro, că tre' să-i trec la catastif! Nu vreau  ca să năcăjăsc pe vrunu'! Atîta-mi mai trebuie! Păi nu că s-ar supăra, neapărat, careva dintre cei uitaţi, da' nu pot io, p'ormă, cînd îmi amintesc vrun nenumit să mai dorm noaptea...

  Mă scol, aşadar, de cu zori! Scriu Pomelnicele. Pentru vii şi pentru adormiţi! Întotdeauna eu le scriu separat! Fiecare cu treaba lui!!! Să nu se-ncurce taica părinţelu'! I-e şi lui mai uşor aşa ! CRED io-n sărăcia minţii mele!! Ş-apoi, el, n-are timp de sortări, că el tre să slujească, nu? I-l duc gata sortat! Am io logica mea, aveţi ceva împotrivă? Se abţine cineva? Nu? Atunci e bine! Mergem mai departe! (Doamne, ce bine, că duhovnicii mei -niciunul dintre cei 3, or fi chiar 4!- n-au cont pe feisbuc!!! Şi nici Blog!  Sau, poate că era mai bine?! Aha! Dap! Îşi luau, uite-aşa de ici-şa, spovedania -pentru învinşi!!!- de-a gata!) În fine..

 Scriu, mă spăl, mă-nbrac! Rugăciune nema! Nu mai fac! Păi ce rost are? Nu-ngenunchez io acuş, la greu acolo, un' mă duc? Ce rost are să mai îngenunchez acas'! Oricum voi sta tot în genunchi! De ce? Păi, pentru că, ACEASTA e POZIŢIA mea FIREASCĂ! M-au îngenuncheat unii, mai de mult, şi...aşa  am rămas!!! Mai dau eu, ce-i drept, să mă ridic, da'..nu-mi prea iese!... Aşa că..dă-i-nainte! Ce să-i faci?

 Plus că mă grăbesc să procur şi io ceva prinoase, că pe-aicea bate vîntu'... Sînt "pe urmele" Botezătorului Ioan. Na-m în cas' decît: miere şi apă!  Gavrilică să trăiască! Cum care Gavrilică? Aha, nu ştiţi! Se pare că nu sînteţi, cu toţii, la curent cu ştirile de "importanţă maximă"!! Vă informez io pe dată. Dar, doar un pic, să bag un intermezzo!

 Mă duc să-i dau bineţe, părintelui Nicodim Bujor. Candela-i e strinsă. O aprind fără să mă mai "cert" cu el. N-aveam vreme! Dar, next time, "îşi ia" porţie dublă!!! Dau să plec! Dar privirea lui,  atrage, iscoditor privirea mea!! opsssss! Iar nu-i "moşu'"-n apele lui!!! Ce-o mai fi?? Hai părinte, ce-ai păţit? Iar ne-au intrat "boii la apă"?, îi zic plecînd. Cînd, Doamne iartă-mă!, nu ne intră NOUĂ, boii la apă!!! Las' că vorbim, noi, cînd mă-ntorc! Acum plec la Biserică! Apoi, cînd mă-ntrorc, mai vedem, noi, care-i "starea naţiunii". Naţiunea fiind eu, desigur!! Care-s o Românie în miniatură, la cota de avarie!!!...

De la Paşti  ( cin' m-o fi pus să mă duc!?), cuviosul meu Gavriil ( io-l dezmierd, îi zic Gavrilică, oricum nu ştie, şi dacă află, nu-i mare bai, că nu dă canoane; şi-apoi nici nu-i duhovnicu' meu, aşa că, să-şi mai pună pofta-n cui, cu canoanele lui cu tot!!!), mi-a zis să mănînc precum Ioan Botezătorul (aşa a zis el, fără sfînt. A azis: Ioan Botezătoru'; aşa că dacă el a zis, zic şi io; să nu mă crăăăpi Cuvioase!, că nu mă mai prinzi, pe la 'tălică, pe la Ruină!! ; ştii că mi-s dusă,  fii cu milă!! ): MIERE şi APĂ! ( a văzut că nu-s într-o stare de bine)  -Mă, eşti dus? Io? Miere şi apă! Haida de!, mi-am zis în gînd. Ei, na, acum! Că doar nu era să zic cu voce tare! Mai am şi eu reţineri!!! Da-n fine! Te pui cu Gavrilică!!! Nici prin gînd nu-mi trecea, mie, "să iau" MASA de PAŞTI, cu: APĂ şi MIERE! Le-am inversat ca să nu-i fac pe plac!!! Şi-am pus APA-nainte şi-apoi MIEREA!  Şi..de-atunci , aşa o ţin... aşa că..nu-s provizii!...Am în casă: Apă şi Miere...

 Şi cum spuneam, plec grăbit să fac rost de ceva prinoase. Acum, cum nu puteam "circula" prea  mult, am intrat în primul Butic, şi m-am agăţat de ce-am putut. Am umplut o sacoşa şi-am traversat strada la Biserică. Nu mai fusesem demult la  Biserica de lîngă casă! Acum, de'!... nevoia!!! Aşa mă mai vede, şi pe mine, părintele, la ochi! Pe masă nu mai aveai loc, nici un' să pui un ac! Primesc sfaturi de la "gîşte", gata mereu să-ţi vină în "ajutor"! Nu-mi place asta! Drept pentru care dau să plec. Pe dat' s-au strîns "rîndurile" prinoaselor de pe masă, şi au avut loc şi ale mele. Slavă, Ţie, Doamne! Că doar ştii că din dragoste şi cu dragoste le-am adus! Spre cinstirea Înălţării Tale! Sînt eu aşa mai nătîngă dar, Tu, Care le ştii pe toate, Tu ştii că : TE iubesc!

Mă duc apoi, cuminţică, la Altar. În drum spre...alte "gîşte", alte indicaţii! Norocul lor că o fac şoptit! Iese părintele:

- Ohooooooooo, Antoaneta! Ce mai faci!, zice.

- Bine, părinte  ( ei, nu fac bine, îmi venea să-i zic, dar...n-aveam timp de vorbe. Personal, îmi displace cînd, la Liturghie, dimineaţa, lumea îl ţine pe preot de taifas. Are şi el o rînduilală de făcut, nu? Proscomidia-i cu socoteală mare! Nu să stea, preotul, de visele şi imaginaţia noastră bogată! P-ormă, la sfîrşit, na-i decît să-l ţii de vorbă, pînă leşină...)!  Iaca, am trecut şi eu să aduc un Vin de-mpărtăşanie în cinstea Înălţării Domnului şi-un bob de tămîie! Şi, uite-aici şi pe cei vii, şi pe cei adormiţi ai mei! Mila Domnului, părinte!, îi zic, grăbit, şi plec. Erau şi alţi oameni în spatele meu! 

M-am pripăşit apoi într-un colţisor, mai inspre uşa Bisericii. Ce bine că nu-i aglomerat! Nu-mi plac locurile aglomerate! Fie ele şi Biserici!

După Slujbă, m-am dus la miruit, şi m-am tirat acasă. Mă durea coloana de credeam că mor! M-am întins în pat! Ziceai că mă-ntinde cineva pe-o nicovală, şi mă-ncinge-n foc!! Doamne, ce mă fac! Mă zvîrcoleam, în pat, întorcîndu-mă pe toate părţile, doar-doar, oi găsi o poziţie mai puţin dureroasă...

Sună telefonul:

 - Antoaneta, au venit de la Protecţia Consumatorului, ia şi vorbeşte aici!, îmi zice Elena, prietena mea, care-mi ţine locul la muncă, de la Paşti, de cînd eu n-am mai mers la servici...

- Ce mai vor ăştia fato, şi-au făcut abonament la mine? Doar la Paşti au fost!...Ştii ce, nu mi-i da la telefon! Vezi ce vor, îndeplineştele dorinţa,că-i ZI MARE azi, merge pomana, şi zi-le-n "puii meu"-vorba "celebrului"- , după aia, s-o şteargă de la mine, că dacă mă "ostenesc" eu pîn-acolo, n-o să le fie prea bine! Că mi-e rău de crăăppp! Cere-le să-ţi prezinte Delegaţia de Serviciu! Nu doar insigna!, mă auzi! Şi, hai că n-am poftă să mă crizez cu idioţii ăştia azi! Ce mai vor? Să ia pulsu' la tămîie!...Alături e plăcintăria! Şi cîrnaţii. Laptele! Salamu' cu salmonela! Acolo-s perisabile...Tămîia-i eternă fato! Spunele că asta nu-i perisabilă! Dă-le cîteo căţuie şi-o tămîie şi...

"Să se bucure de ele"!!! Dimpreună cu cei ce i-au trimis.... Dă-le şi-un vin! Că e bun de prohodit!...,îi zic Elenei, nervoasă nevoie mare, ţi-i închid. Încerc să mă corcolesc în aşternut, şi totodată încercam să uit şi să mă relaxez. Relaxare?!!...

Ahaaaaaa! Care va să zică, ăsta era "misterul" din privirea părintelui meu drag şi scump, Nicodim Bujor! Offf, părinte! De-ai putea tu vorbi! Sau..de-aş putea eu pricepe!!! Dar..e bine şi-aşa! 

  ZIUA 13, iunie, 2013...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu